Prima pagina » Despre Romania

Istorie

Continuitatea asezarilor umane pe teritoriul Romaniei este atestata inca din perioada Paleoliticului. Varietatea conditiilor sale geografice, fauna si flora bogata au jucat un rol favorabil in mentinerea acestei continuitati.

Inaintea perioadei de dominatie romana, suprafata Romaniei de astazi era populata de numeroase triburi. Cele mai importante si mai cunoscute dintre acestea erau cel al Scitilor locuind partea de sud-est si cel Geto-Dac ocupand malul nordic al Dunarii si Transilvania. Herodot i-a mentionat pe Geto-Daci in relatarea expeditiei lui Darius, regele Persiei, impotriva Scitilor. Dacii au reusit sa organizeze un stat puternic intinzandu-se de la Transilvania si pana la Marea Neagra si Dunare.

Ultimul lor rege, Decebal, a rezistat cu tarie invaziei romane insa a fost infrant in anul 106 d.c., atunci cand imparatul Traian a transformat Dacia intr-o provincie Romana. Dacii din partea de nord a Transilvaniei, care nu se aflau sub dominatie romana, au reprezentat o amenintare permanenta la adresa imperiului roman de nord-est.

Dupa ocupatie, cei 165 ani de intensa romanizare a Daciei, a determinat caracterul latin al limbii romane. In aceasta perioada si Crestinismul a patruns in Dacia si astfel, vocabularul religios de baza este de origine latina.

Poporul roman este astfel descendentul, prin milenii, al amestecului intre colonistii romani si daci.

In urmatorii 1000 ani, caracterul latin al limbii s-a pastrat in ciuda atacurilor violente ale popoarelor migratoare. In decursul acestei perioade, romanii au locuit continuu pe teritoriile Moldovei, Transilvaniei, malul nordic al Dunarii, Dobrogea si pe tarmul Marii Negre, ocupandu-se cu pasunatul si cresterea animalelor. In ciuda faptului ca nu a existat o guvernare centralizata in aceasta perioada, poporul roman a ramas fidel obiceiurilor, religiei si organizarii sociale de origine latina mentinandu-si un puternic spirit de unitate de-a lungul acestei perioade istorice tumultoase.

La sfarsitul secolului XI, regii maghiari au reusit sa cucereasca Transilvania prin infrangerea voievozilor romani Gelu, Glad si Menumorut care stapaneau partea de nord si de vest a Transilvaniei. Titlul de voievod, care este de origine slavica, era dat initial comandantilor militari si mai apoi guvernatorilor provinciilor. In secolul XIV, Basarab a pus bazele primului stat romanesc - Valahia, inconjurat la nord si la vest de Muntii Carpati, la sud de Dunare si la est de Marea Neagra.

Fiul sau a cucerit si alte teritorii populate de catre romani la nord de Delta Dunarii, controlate in acel timp de catre tatari. Dupa Basarab, aceasta regiune a ramas cunoscuta sub numele de Basarabia.

In estul Carpatilor, un alt stat romanesc a fost intemeiat in timpul aceleiasi perioade - Moldova. Printul moldovean Bogdan Voda a stabilit granitele la Nistru in est si la Milcov in sud incluzand Basarabia. In orice caz, regiunea romaneasca dintre Prut si Nistru a ramas cunoscuta ca Basarabia.

De-a lungu istoriei, romani care locuiau in Moldova, Tara Romaneasca (Valahia) si Transilvania s-au considerat frati, au vorbit aceeasi limba romana, au avut aceeasi religie, cultura si obiceiuri si au luptat pentru unirea intr-un singur stat.

Scriitorul roman Eusebiu Camilar, a asemuit Romania cu o "poarta a furtunilor". Acest nume este foarte justificat si ceea ce va urma va ilustra cu prisosinta aceasta denumire. Mai intai, Romania a reprezentat un punct de tampon in calea invaziilor barbare din Asia, mai ales a tatarilor. Printii romanii au facut fata acestor atacuri tinandu-i pe invadatori in afara granitelor tarii si in acelasi timp protejand Europa vestica si cultura acesteia. Apoi, Romania a reprezentat pentru Europa cheia tuturor schimburilor cu estul. In al treilea rand, cu vecini precum turcii, Austro-Ungarii si Rusii, care reprezentau imperii puternice in acel timp, Romanii au trebuit sa-si apere nu numai granitele, dar si propria entitate nationala, religie si cultura spere a nu fi absorbite. Astfel, pana la unificarea din 1918, istoria Romaniei a fost o continua batalie pentru unitate nationala si independenta. In momentul in care expansiunea imperiului otoman si migratia tatarilor au devenit o amenintare pentru Europa Centrala si de Est, acestia au fost opriti de catre voievozii romani precum Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Matei Basarab, Stefan cel Mare, Petru Rares care au stat pavaza intre acesti invadatori si Europa Vestica pentru mai mult de 400 ani tumultosi.

Primul care a reusit sa indeplineasca visul de veacuri al romanilor, acela de unitate nationala, a fost Mihai Viteazul care a reusit sa uneasca Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania in 1599. Din pacate, acest stat a reusit sa supravietuiasca pentru mai putin de un an, insa el a ramas intiparit in memoria nationala a tuturor romanilor si niciodata nu au mai incetat sa lupte pentru unificare. Desi separati de granite politice, Romanii si-au pastrat dorinta de unificare si acest lucru se vede in obiceiuri si arta taraneasca.

Din dorinta de a-si extinde sferele de influenta, fiecare dintre cele 3 imperii care inconjurau Romania au incercat sa cucereasca sau chiar au reusit sa cucereasca anumite regiuni ale tarii. Pentru perioade lungi de timp, intre secolele XVI si XIX, Turcii au fost tinuti la granite prin plata tributului care a secatuit sanatatea si vigoarea tarii.

In 1775, Austria a anexat Bucovina, partea de nord a Moldovei, iar in 1812, Rusia a luat Basarabia. Politica fortelor de ocupatie a fost aceea de a distruge spiritul national si de asimilare. In ciuda acestui fapt, limba, religia, cultura si obiceiurile romanilor au supravietuit.

In secolul XIX, marile idei si idealuri ale Revolutiei Franceze de la 1848 i-au inspirat si pe intelectualii romani care au inceput sa teasa planuri de unificare. Literatura si jurnalismul acelor vremuri reflecta puternice sentimente nationaliste in favoarea unificarii.

In 1859, primele care s-au unit au fost Moldova si Tara Romaneasca iar tara astfel creata a fost numita Romania. In 1866, Regele Carol I al Romaniei a fost incoronat si o noua era de dezvoltare economica si democratica a inceput.

De asemenea, in 1918, Basarabia si-a declarat independenta fata de Rusia si s-a unit cu Romania. In acelasi an, Bucovina a fost si ea alipita Romaniei.

Cu toate acestea, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, datorita masinatiunilor super puterilor, Romania a pierdut Transilvania in favoarea Ungariei si Basarabia in favoarea Uniunii Sovietice. Datorita romanilor, in timpul razboiului, populatia de origine evreiasca a fost bine tratata si au avut loc putine deportati in comparatie cu alte zone administrate de catre nemti.

Prin tratatele de pace de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Transilvania a fost reincorporata Romaniei, insa Basarabia si Bucovina de Nord au ramas parti ale Uniunii Sovietice avand aceeasi soarta ca si Statele Baltice si alte Republici Sovietice.

Din acest moment, Romania a ramas categoric sub sfera de influenta a Uniunii Sovietice, in interiorul zonei peste care a cazut cortina de fier. De-a lungul anilor care au urmat, comunistii au luat puterea si si-au consolidat pozitia si, in 1948, au fortat abdicarea regelui Mihai al Romaniei, marcand inceputul celei mai negre si mai rusinoase perioade din istoria Romaniei.

Transformarea comunista a vietii politice, economice si sociale a Romaniei a fost definitivata pana la mijlocul anilor '50. In aceata perioada Romania a devenit un satelit al Moscovei.

O importanta dihotomie a caracterizat politica romaneasca in timpul regimului Ceausescu. Pe de o parte, politica sa externa a evoluat diferit fata de cea a celorlalte state comuniste din regiune. Rezultatele imediate ale acestui fenomen includ statutul de membru in importante organizatii internationale, statutul natiunii celei mai favorizate in relatiile comerciale cu Statele Unite si vizite la nivel inalt ale liderilor vestici. Pe de alta parte, Ceausescu a initiat o administratie extrem de centralizata si o politica interna dictatoriala. El a oferit pozitii de top in partid si guvern membrilor familiei sale care duceau o viata ostentativa inbelsugata in timp ce marea majoritate a populatiei traia in saracie. Procesul de pauperizare a fost atat de intens incat Romania a devenit un fel de Etiopia a Europei, in contrast cu perioada monarhista cand capitala tarii era denumita Micul Paris.

Pana la sfarsitul anilor '80, flagranta desconsiderare a drepturilor de baza ale omului si dezvaluirea graduala a nepasatorului regim dictatorial al lui Ceausescu, au determinat marile puteri vestice sa-si retraga concesiile facute anterior.

Romania a fost ultimul dintre cele sase state Est Europene semnatare ale Pactului de la Varsovia care a fost zguduita de schimbari revolutionare la sfarsitul anului 1989. Colapsul regimului Ceausescu a fost mult mai precipitat si mai violent decat caderea comunismului in oricare alta parte. Revolutia l-a indepartat pe presedintele Ceausescu. El si sotia lui Elena au fost executati in urma unui scurt proces condus de o instanta militara.

Revolutia violenta din 1989 a demonstrat ca dorinta de democratie si libertate a poporului roman era inca treaza dupa 45 ani de dictatura.